IRIDOSCOPÍE s. f. examinare medicală a irisului (I, 2) cu iridoscopul. (< fr. iridoscopie) Vezi definitia »

OSTEOPLASTÍE s.f. (Med.) Restabilirea pe cale chirurgicală a unui os distrus, cu ajutorul unor fragmente osoase, cu metal sau cu material plastic. [Gen. -iei. / < fr. ostéoplastie, cf. gr. osteon – os, plassein – a forma]. Vezi definitia »

CEASORNICĂRÍE¹ s. f. Meseria de ceasornicar (1). – Ceasornicar + suf. -ie. Vezi definitia »

CEREMONÍE, ceremonii, s. f. Ansamblu de reguli, de forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități; paradă, solemnitate, fast. ♦ Maestru de ceremonie (sau de ceremonii) = persoană însărcinată să dirijeze, după protocol, desfășurarea unei solemnități. ♦ Totalitatea formelor de politețe folosite în relațiile dintre membrii societății. ♦ Formă exterioară a unui cult (religios); slujbă. [Var.: (Înv.) țeremónie s. f.] – Din pol. ceremonia, fr. cérémonie, lat. caerimonia. Vezi definitia »

HIPERTERMÍE s. f. creștere anormală a temperaturii corpului. (< fr. hyperthermie) Vezi definitia »