PENSULÁRE, pensulări, s. f. (Rar) Acțiunea de a pensula si rezultatul ei; pensulație, badijonare. – V. pensula. Vezi definitia »

ZBENGUÍRE, zbenguiri, s. f. Acțiunea de a se zbengui și rezultatul ei; zbenguială. – V. zbengui. Vezi definitia »

CONSTRUÍRE s.f. Acțiunea de a construi; construcție. [Pron. -stru-i-. / < construi]. Vezi definitia »

méndre s. f. pl. – Capricii toane, pofte. Origine expresivă, cf. mandră, s. f. (terci de mălai), handră, buleandră, fleand(u)ră, șandra-mandra etc. S-a propus ca etimon alb. mendur „manieră, fel” (Cihac, II, 718; cf. Philippide, II, 723); lat. mendulum (Philippide, Principii, 151); germ. dialectal Männerle (Tiktin). Pentru mandră (pl. mendre, cf. Scriban), pare dubioasă der. sugerată de Bogrea, Dscor., IV, 832, din țig. mandró. Vezi definitia »

DEMORFOLOGIZÁRE s. f. pierdere a caracterului morfologic al unui cuvânt. (< de¹- + morfolog/ic/ + iza) Vezi definitia »