FINALÍSM s.n. Concepție idealistă care susține că întreaga desfășurare a fenomenelor din natură urmărește și realizează un anumit scop final, prestabilit, negând astfel existența legilor obiective; teleologie. [< fr. finalisme, cf. lat. finis – scop]. Vezi definitia »

DESCRIPTIVÍSM s. n. Curent lingvistic care folosește metode mecaniciste de descriere a limbilor din punct de vedere formal și fiziologic, fără cercetarea dezvoltării lor istorice. – Descriptiv + suf. -ism. Vezi definitia »

TELOTÍSM s. n. erecție a mamelonului. (< fr. thélotisme) Vezi definitia »

MENDELÍSM s. n. Concepție care susține că transmiterea caracterelor ereditare se face potrivit legilor dominației, segregării și combinării independente a caracterelor. – Din fr. mendélisme. Vezi definitia »

MUZICALÍSM s.n. (Arte) Concepție artistică potrivit căreia muzica poate fi reprezentată pictural prin culori, arabescuri etc. [< fr. musicalisme]. Vezi definitia »