Definita cuvantului basileu
BASILÉU s.m. 1. (În Grecia homerică) Titlu purtat de conducătorii tribali. ♦ Titlu al celui de-al doilea arhonte în Atena antică. 2. (Ist.) Titlu oficial al regilor persani până la cucerirea arabă. 3. Titlu purtat de împărații bizantini; persoană având acest titlu. [Var. bazileu s.m. / < fr. basileus, cf. gr. basileus – rege].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu basileu
VOLÉU2, voleuri, s. n. (Rar) Jaluzea, oblon. – Din fr. volet. Vezi definitia »
PORTMONÉU, portmonee, s. n. Obiect de piele, de pânză etc. în care se țin de obicei banii mărunți. – V. portofel. – Din fr. porte-monnaie. Vezi definitia »
CADUCÉU, caducee, s. n. Sceptrul lui Hermes, reprezentat printr-un baston cu două aripioare în vârf, înconjurat de doi șerpi, care, în antichitatea greco-romană, simboliza pacea și comerțul. – Din lat. caduceum, fr. caducée. Vezi definitia »
CUTANÉU, -ÉE adj. cutanat. (< fr. cutené) Vezi definitia »