INDECÉNT, -Ă, indecenți, -te, adj. Care calcă sau contrazice legile decenței; lipsit de pudoare; necuviincios, nerușinat, impudic, licențios. – Din fr. indécent, lat. indecens, -ntis. Vezi definitia »

RELUCTÁNT, -Ă adj. refractar, recalcitrant, îndărătnic. (< engl. reluctant) Vezi definitia »

CONVERGÉNT, -Ă adj. Care converge, care se îndreaptă către același centru. ◊ Lentilă convergentă = lentilă cu proprietatea de a strânge într-un singur focar razele care o străbat. ♦ (Mat.; despre un șir infinit de numere) Care tinde către un anumit număr finit, numit limită. [Cf. fr. convergent, it. convergente]. Vezi definitia »

INDECÉNT, -Ă adj. Lipsit de decență; necuviincios, nerușinat. [Cf. fr. indécent, it. indecente, lat. indecens]. Vezi definitia »

HIPERBOLIZÁNT, -Ă adj. Care hiperbolizează. [Cf. it. iperboleggiante]. Vezi definitia »