SUBSTITUÉNT s. m. 1. substanță care poate înlocui o altă substanță cu care are proprietăți asemănătoare; succedaneu. 2. substitut (3). (< germ. Substituent, it. substituente) Vezi definitia »

SEXTÁNT, sextanți, s. m. Instrument optic format dintr-un arc gradat egal cu o șesime de cerc, prevăzut cu două oglinzi și cu o lunetă mică, care se întrebuințează la măsurarea distanței unghiulare dintre două puncte și se folosește în astronomie, navigație și aviație. [Pl. și: (n.) sextante] – Din fr. sextant. Vezi definitia »

PATÉNT², -Ă, patenți, -te, adj. (Despre acțiuni sau manifestări ale omului) Care nu se poate tăgădui; de netăgăduit, evident; autentic. – Din fr. patent. Vezi definitia »

PREPONDERÉNT, -Ă, preponderenți, -te, adj. Care întrece, domină în cantitate, în greutate; superior ca importanță, ca valoare; precumpănitor, dominant. [Var.: preponderánt, -ă adj.] – Din fr. prépondérant. Vezi definitia »

ARHAIZÁNT, -Ă, arhaizanți, -te, adj. Cu aspect voit arhaic. Stil arhaizant. – Fr. archaïsant. Vezi definitia »