RĂSFIÉRBE, răsfiérb, vb. III. Tranz. A fierbe timp îndelungat; a fierbe mai mult decât e necesar. – Răs- + fierbe. Vezi definitia »

BEBÉ/BÉBI s. m. inv. (fam.) copil drăgălaș. (< fr. bébé, engl. baby) Vezi definitia »

CÓMBE s.f. (Geol.) Depresiune alungită, deschisă la un capăt, dezvoltată în bolta unui anticlinal din jurasic. [< fr. combe < cuv. celtic]. Vezi definitia »

hîlbe s. f. pl. – (Trans., Bucov.) Lături, zoaie. Origine expresivă, ca în rădăcina bîlb-. – Der. hîlbări, vb. (a se bălăci); hîlboană, s. f. (vîrtej), cf. bulboană; var. hîlboacă, cf. bolboacă și slov. chlboky, din sl. glǫbŭkŭ „profund”, de unde provin și toponimele Glîmbocata, Hliboca, Hîlboca, etc.; hîlbărie, s. f. (poțiune, leac), cuvînt rar, folosit de Rebreanu. Vezi definitia »

labe catifelat Vezi definitia »