Definita cuvantului bifor
BIFÓR, -Ă adj. (În arhitectura romanică și gotică, despre o deschidere) Cu două uși, cu două canaturi despărțite printr-o colonetă, fiecare terminându-se printr-un arc. [< lat. biforis].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bifor
PROCURATÓR s. m. 1. magistrat roman, administrator al unei provincii imperiale, cu strângerea dărilor și cu repartizarea cheltuielilor. 2. înalt demnitar în vechile republici italiene Genova și Veneția. 3. mandatar însărcinat să apere interesele unei alte persoane. (< fr. procurateur, lat. procurator) Vezi definitia »
DEZAGREGATÓR s. n. dispozitiv folosit la prepararea argilei pentru cărămizi. (< fr. désagrégateur) Vezi definitia »
SPUMEGĂTÓR, -OÁRE, spumegători, -oare, adj., s. m. 1. Adj. (Rar) Care spumegă. 2. S. m. (Înv.; în sintagma) Spumegător de mare = pirat. – Spumega + suf. -ător. Vezi definitia »
NOMENCLATÓR s. n. carte, broșură, listă care conține nomenclatura unui domeniu. (< fr. nomenclateur, lat. nomenclator) Vezi definitia »
DEMINÓR s. m. (mar.) membru al echipajului însărcinat cu deminarea. (< fr. démineur) Vezi definitia »