OVÍCULĂ s.f. (Arhit.) Ovă mică. [< fr. ovicule]. Vezi definitia »

TEȘÍLĂ, teșile, s. f. (În expr.) Cu gândul (cam) pe teșilă = cu șovăială, șovăitor. Vezi definitia »

a lua purceaua de coadă expr. a se îmbăta. Vezi definitia »

OGÍVĂ s.f. 1. Element arhitectural (întâlnit mai ales la construcțiile în stil gotic) format din intersecția a două arcuri de cerc care se întâlnesc în vârful unei verticale ridicate la o distanță egală de centrele lor respective. 2. Partea dinainte, ca o ogivă (1), a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete. [< fr. ogive, it. ogiva]. Vezi definitia »

geamálă (geamále), s. f. – Păpușă uriașă, mască de bîlci. Tc. cemal (Șeineanu, II, 185; Lokotsch 653). Vezi definitia »