Definita cuvantului bisel
BÍSEL s.n. Dispozitiv folosit la osiile unor locomotive, care ajută la înscrierea lor în curbe. [< fr. bissel].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bisel
struțucél, struțucéi, s.m. (reg.) buchet mic de flori; buchețel, struțișor, struțuc, struțucior, struțurel, struțușor. Vezi definitia »
SĂLĂȘÉL, sălășele, s. n. (Rar) Diminutiv al lui sălaș. – Sălaș + suf. -el. Vezi definitia »
DUÉL s. n. 1. luptă cu armele între două persoane, dată în prezența unor martori fixați dinainte, în vederea lămuririi unui diferend. 2. ~ de artilerie = acțiune în care artileriile părților beligerante trag simultan una asupra celeilalte. 3. (fig.) luptă, dispută între două persoane, grupuri, publicații. (< fr. duel, lat. duellum) Vezi definitia »
SCORȚĂRÉL, scorțărei, s. m. Pasăre insectivoră mică cu spinarea cenușie pătată cu alb, cu pântecele alb și cu ciocul lung și ascuțit, care își face cuibul în scorburi; scorțar (2), scorțăraș (Certhia familiaris). – Scorțar + suf. -el. Vezi definitia »
ROTUNZÉL, -EÁ adj. v. rotunjel. Vezi definitia »