CALOU s. n. Pierdere în greutate a animalelor destinate sacrificării, în timpul transportului. Vezi definitia »

ETAMBÓU, etambouri, s. n. 1. Element de rezistență al scheletului unei nave, amplasat la pupă și care susține cârma. ◊ Tub etambou = tub montat la pupa navei, prin care trece axul elicei. 2. Element de rezistență din scheletul unui avion, situat la extremitatea din spate a fuzelajului. – Din fr. étambot. Vezi definitia »

MANTÓU s. n. 1. haină groasă de iarnă purtată de femei. 2. perdea de pluș în partea de sus a scenei pentru a micșora înălțimea portalului. 3. (herald.) ornament exterior al unei steme, dintr-o draperie de hermină. (< fr. manteau) Vezi definitia »

PANÓU s.n. 1. Planșă, tablă de lemn, de carton etc. fixată pe un perete sau pe suporturi și folosită pentru afișaj etc. ◊ Panou de comandă = placă de marmură, de bachelită etc. pe care sunt centralizate dispozitivele de comandă ale unei mașini, ale unei uzine etc.; panou de onoare = panou cu fotografii și informații despre evidențiații unei întreprinderi, instituții etc. 2. Porțiune a unui perete sau a unui tavan despărțită de rest prin elemente de sculptură, de stucatură sau de pictură; (p. ext.) tablou sau țesătură artificială fixată ca decorație pe un perete despărțitor. 3. Tablă mare în fața căreia este fixat coșul de baschet. ♦ Panou de tragere = țintă în formă de panou (1), folosită pentru trageri. 4. Element de construcție plin sau alcătuit din bare, folosit la căptușirea unui zid, la acoperirea unei deschideri etc. ♦ Panou de exploatare = porțiune dintr-un câmp de exploatare cuprinsă între două galerii. [< fr. panneau]. Vezi definitia »

GHETÓU s.n. Cartier unde erau siliți să locuiască evreii. [Var. gheto s.n. / < it., fr. ghetto, cf. Ghetto – insulă lângă Veneția, unde în sec. XVI au fost izgoniți evreii]. Vezi definitia »