GLÍE, glii, s. f. (Pop.) 1. Pământ, ogor; fig. patrie. ◊ Expr. Sub glie = în mormânt. 2. Brazdă de pământ (cu iarbă cu tot, câtă se poate desprinde o dată cu hârlețul). – Et. nec. Vezi definitia »

HETEROGAMÍE, heterogamii, s. f. Formă de înmulțire sexuală prin unirea a doi gameți diferiți ca formă, mărime și structură; anizogamie. – Din fr. hétérogamie. Vezi definitia »

IMUNDÍȚIE s. f. (Livr.; adesea fig.) Murdărie foarte mare; imundicitate. – Din it. immondizia. Vezi definitia »

FACOSCOPÍE s. f. procedeu de examinare a ochiului cu facoscopul. (< fr. phacoscopie) Vezi definitia »

ECTOCARDÍE s.f. (Med.) Anomalie congenitală constând din situarea inimii în afara cardiei. [< fr. ectocardie]. Vezi definitia »