BORSELÍNĂ s. f. borseletă. (< it. borsellino) Vezi definitia »

părăscúță, părăscúțe, s.f. (reg.) 1. ploșniță. 2. țânțar. Vezi definitia »

TOREÚTICĂ s.f. Meșteșugul cizelării lemnului, a aurului și a fildeșului sau a metalelor; (p. restr.) arta sculpturii în bronz. ♦ Totalitatea obiectelor de podoabă specifice unui popor. [Pron. -re-u-, gen. -cii. / < fr. toreutique]. Vezi definitia »

TIVITÚRĂ, tivituri, s. f. Tivire; (concr.) locul unde a fost tivit ceva; tiv. ♦ Fâșie îngustă de pânză, cusută pe marginea unei țesături (de altă culoare); chenar. – Tivi + suf. -tură. Vezi definitia »

ZACEÁLĂ, zacéle, s. f. Evanghelie, evangheliar; verset din evanghelie care se citește la o slujbă. [g.-d. art. zacélei] (din sl. začalo) [morf. DOOM] Vezi definitia »