ARBORESCÉNȚĂ s. f. 1. stare a unei plante arborescente. 2. formă arborescentă. (< fr. arborescence) Vezi definitia »

ECTOSFÉRĂ s.f. (Biol.) Zonă exterioară a cromozomului. [< fr. ectosphère, cf. gr. ektos – în afară, sphaira – sferă]. Vezi definitia »

hríncă (hrínci), s. f. – (Mold.) Bucată de mămăligă. Rut. hrinka (DAR; Bogrea, Dacor., IV, 822). Vezi definitia »

SCOLÁSTICĂ s.f. Învățământul și filozofia predate în țările catolice din Europa medievală, care căutau să fundamenteze dogmele bisericii creștine, caracterizându-se prin raționamente abstracte și prin artificii logice sterile. ♦ (P. ext.) Orice speculație sterilă, ruptă de viață. [Gen. -cii. / cf. lat.t. scolastica, fr. scolastique < gr. schole – școală]. Vezi definitia »

AUTOȘENILÉTĂ s.f. Autovehicul de transport cu două roți directoare în față și două șenile propulsoare în spate. [< autoșenilă]. Vezi definitia »