OBÚZ, obuze, s. n. Proiectil de artilerie. [Pl. și: (înv.) obuzuri] – Din fr. obus. Vezi definitia »

INFÚZ, -Ă adj. (despre cunoștințe, virtuți) posedate în mod natural, fără a fi fost nevoie să fie însușite; înnăscut. (< fr. infus) Vezi definitia »

ELECTROAUTOBÚZ s. n. autobuz acționat electric. (< electro- + autobuz) Vezi definitia »

CONTÚZ, -Ă adj. (Med.) Care prezintă o contuzie. [< fr. contus]. Vezi definitia »

BURNÚZ s. n. manta de lână (albă sau neagră) cu glugă, la arabi. (< fr. burnous) Vezi definitia »