BUS s. n. 1. (Inform.) Cale de dirijare a informațiilor. 2. Conductor comun al mai multor circuite. (< fr. bus) Vezi definitia »

BRENNUS, conducător celt legendar, i-ar fi învins pe romani la Allia și ar fi ocupat Roma (387 î. Hr.), cu excepția Capitoliului, salvat, potrivit legendei, de gîștele sacre. Vezi definitia »

ORTOTÓNUS, ortotonusuri, s. n. Spasm prelungit al mușchilor capului, trunchiului și membrelor care determină o poziție rigidă în linie dreaptă a corpului. – Din fr. orthotonos. Vezi definitia »

ÁNUS, anusuri, s. n. Orificiu la extremitatea aparatului digestiv. – Fr.anus (lat. lit. anus). Vezi definitia »

TÍMUS s. n. Glandă cu secreție internă, așezată în partea superioară a toracelui, care influențează creșterea organismului în primii ani ai copilăriei și se atrofiază mai târziu. – Din fr. thymus. Vezi definitia »