PLẤNGERE, plângeri, s. f. Acțiunea de a (se) plânge. 1. Plâns¹, jeluire, tânguire. ◊ Valea plângerii = lumea, pământul (considerate uneori ca loc de suferință). 2. Sesizare a unui organ de jurisdicție în vederea exercitării controlului asupra unui act al administrației de stat ori a refuzului unui organ de a-și îndeplini atribuțiile legale. ♦ Exprimare a unei nemulțumiri adresate unei autorități; (concr.) act prin care se face această încunoștințare; reclamație, jalbă, cerere. – V. plânge. Vezi definitia »

INACCEPTÁRE s.f. Refuz de a accepta. [După fr. inacceptation]. Vezi definitia »

TRANSFOCÁRE s.f. Acțiunea de a transfoca și rezultatul ei. [< transfoca]. Vezi definitia »

Solubilizare – dizolvarea rocii în apa de infiltrații ce trece prin rosturi, fisuri, sau alte deschideri. (completare la definiție. Se foloseîte în hidrotehnică) Vezi definitia »

STURLUIBÁRE, sturluibări, s. f. (Reg.) Acțiunea de a sturluiba și rezultatul ei; zăpăcire. – V. sturluiba. Vezi definitia »