Definita cuvantului canapea
CANAPEÁ s.f. 1. Divan îngust, îmbrăcat în stofă sau în piele, care are de obicei un spătar și brațe; sofa. 2. Felie de pâine prăjită în unt, pe care se pun felii de salam, șuncă, icre etc. [< fr. canapé, cf. germ. Kanapee].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu canapea
croazeá (-éle), s. f. – Stofă țesută în patru ițe. Fr. croisée. Înv. Vezi definitia »
fesfeseá (-éle), s. f. – Bagatelă, fleac. Tc. fesfese (Rudow, ZRPh., XVIII, 81; Șeineanu, II, 171). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »
SURVEGHEÁ, surveghez, vb. I. Tranz. (Franțuzism înv.) A supraveghea. – Fr. surveiller (după veghea). Vezi definitia »
bacceá (baccéle), s. f. – Bătrîn decrepit, ramolit, terminat. Tc. bahsizça „fără valoare” (Iorgu, GS, IV, 381). Scriban se gîndește, cu mai puține șanse, de a se adeveri, la tc. baǵci. Vezi definitia »
RUMENEÁ, rumenele, s. f. (Pop.) Rumeneală (2). – Din rumen2 + suf. -ea. Vezi definitia »