IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: i-o-niu] – Din germ. Ionium, fr. ionium. Vezi definitia »

CONTRÁRIU s.n. Fiecare dintre cele două laturi, însușiri sau tendințe interne ale obiectelor și proceselor opuse unele altora. // adj. v. contrar. [< lat. contrarius, cf. it. contrario]. Vezi definitia »

PERIHÉLIU s. n. punctul cel mai apropiat de Soare de pe orbita unui corp ceresc. (< fr. périhélie, lat. perihelium) Vezi definitia »

SALEPGÍU, salepgii, s. m. Persoană care prepară sau vinde salep (2). [Var.: salepcíu, salipgíu s. m.] – Din tc. salepçi. Vezi definitia »

ADÁGIU s. n. maximă, sentință, aforism, apoftegmă, dicton. (< lat. adagium) Vezi definitia »