marmazíu s. n. – Vin de Malvazia. Din Malvazia. Sec. XVII, înv. S-a păstrat în forma marma(n)ziu, adj. (purpuriu), se spune mai ales despre vinuri (relația cu irmiziu Tiktin, și cu naramziu, Scriban, pare îndoielnică). Fonetismul nu este clar; poate există o încrucișare cu tc. mor (Lokotsch 1482). Vezi definitia »

ANOPLOTÉRIU s. m. animal erbivor fosil din eocenul superior. (< fr. anoplothérium) Vezi definitia »

CENÓBIU s.n. 1. (Liv.) Mănăstire în care călugării au viața organizată în comun; cinovie. 2. (Biol.) Colonie imobilă de organisme unicelulare, înglobată într-o masă mucilaginoasă comună. [Pron. -biu. / < it. cenobio, cf. gr. koinos – comun, bios – viață]. Vezi definitia »

CAPRÍCIU, capricii, s. n. 1. Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare; gust schimbător, neașteptat; toană¹, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziție muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizație, cu treceri neașteptate de la o stare emoțională la alta. [Var.: (înv.) capríț s. n.] – Din fr. caprice, capriccio, it. capriccio. Vezi definitia »

DURALUMÍNIU s. n. aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan și siliciu, foarte rezistent și ușor; dural¹. (< fr. duralumin) Vezi definitia »