CACOGEUZÍE s. f. percepere anormală a unui gust neplăcut. (< fr. cacogueusie) Vezi definitia »

PARCIMONÍE, parcimonii, s. f. (Livr.) Avariție, zgârcenie, calicie. ♦ Fig. Măsură, pondere, reținere (în manifestări). Vorbește cu parcimonie. – Din lat. parcimonia, fr. parcimonie. Vezi definitia »

PARODONTOMETRÍE s. f. măsurare a pungilor gingivale, a retracției și a mobilității dinților. (< fr. parodontométrie) Vezi definitia »

DISÉCȚIE s. f. deschidere chirurgicală a unui organism, separând diferitele lui componente pentru a le studia structura sau vătămăturile cauzate de o boală. (< fr. dissection, lat. dissectio) Vezi definitia »

BALBUȚÍE s. f. Tulburare de articulare a cuvintelor caracterizată prin repetarea sunetelor sau silabelor și folosirea unor pauze care întrerup vorbirea; bâlbâială; balbism. (după fr. balbutiement) Vezi definitia »