SUPRESÍV, -Ă adj. supresor. (< fr. suppressif) Vezi definitia »

biv adv. – Înainte cu unele titluri, indică faptul de a se fi aflat persoana respectivă într-o funcție în care nu mai este: biv vel logofăt, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvŭ. Termen administrativ, nu aparține limbii vii. Înv. Vezi definitia »

ANTICONVULSÍV, -Ă adj., s. n. (remediu) care combate convulsiile. (< fr. anticonvulsif) Vezi definitia »

PARTITÍV, -Ă adj. (despre forme flexioane sau părți de propoziție) care exprimă ideea de parte dintr-un întreg. (< fr. partitif, it. partitivo) Vezi definitia »

RECURSÍV, -Ă, recursivi, -e, adj. (Livr.) Care poate fi repetat în mod nelimitat. – Din engl. recursive. Vezi definitia »