CÁTO s.m. (Rar) Om de o virtute severă. [Var. caton s.m. / < it. catone, cf. Cato – cenzor al Romei, celebru prin austeritatea și principiile lui severe]. Vezi definitia »

CANTO¹- elem. „unghi”, „ligament palpebral, comisură a pleoapelor”. (< fr. cantho-, cf. lat. canthus, gr. kanthos) Vezi definitia »

CON AFFÉTTO loc. adv. (muz.) cu simțire; afectuos. (<it. con affetto) Vezi definitia »

AGITÁTO adv. (muz.) agitat. (< it. agitato) Vezi definitia »

STACCÁTO adv. (Indică modul de executare a unei compoziții muzicale) Izolat prin pauze scurte de celelalte note; în mod sacadat. ♦ (Substantivat, n.) (Parte dintr-o) compoziție muzicală executată în mod sacadat. – Cuv. it. Vezi definitia »