HEXAMÉTRU, hexametri, s. m. (În versificația latină și elenă) Vers dactilic de șase picioare, în care dactilul ocupă locul al cincilea, folosit în compoziții epice, în special în epopei, legende eroice, satire și scrisori. [Var.: examétru s. m.] – Din fr. hexamètre, lat. hexameter. Vezi definitia »

-MÉTRU² elem. metr¹(o)-. () Vezi definitia »

DENSOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea permeabilității la aer a hârtiei. [< germ. Densometer]. Vezi definitia »

LANAMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea fineții firelor textile. (< fr. lanamètre) Vezi definitia »

TOPOCÉNTRU s.n. (Astr.) Locul de observație ca punct de origine. [Et. incertă]. Vezi definitia »