TRÍVIUM s.n. 1. (Liv.) Punct în care se întâlnesc sau se întretaie trei drumuri. 2. (În evul mediu) Ciclu al învățământului elementar, cuprinzând gramatica, retorica și dialectica. [Pron. -vi-um. / < fr. trivium, cf. lat. trivium – răspântie unde se întâlnesc trei drumuri]. Vezi definitia »

FÁNUM s.n. Teren sau edificiu consacrat cultului unui zeu la romani. [< lat. fanum]. Vezi definitia »

cibórium (-ri-um) s. n., pl. cibóriumuri Vezi definitia »

BUM interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o detunătură de armă, de o lovitură înfundată sau de o cădere. – Onomatopee. Vezi definitia »

tulúm, tulúmuri, s.n. (înv.) 1. burduf. 2. pachet de piei, de blănuri (20 sau 40). 3. o treime de pogon (la vie). Vezi definitia »