ÁGRIȘĂ, agrișe, s. f. Fructul agrișului, în formă de boabă verzuie, roșie sau galbenă, cu gust acrișor. – Din agriș. Vezi definitia »

EPÁVĂ, epave, s. f. Rămășiță a unei nave scufundate sau eșuate. ♦ Fig. Persoană ajunsă într-o stare fizică sau morală mizerabilă, om distrus, ruinat (fizic sau moral). – Din fr. épave. Vezi definitia »

curcubétă (curcubéte), s. f. – 1. Dovleac (Cucurbita pepo). – 2. Plantă (Aristolochia clematitis). – 3. Dovleac uscat. – 4. Cap, dovleac, țeastă. 5. Varietate de pere. – Var. cucurbe(a)tă, curcube(a)tă. Mr. curcubetă. Lat. cucurbĭta (Pușcariu 426; Candrea-Dens., 420; REW 2367; DAR); cf. it. corbezza (‹ *cucurbitea). – Der. cucurbețică (var. cucurbețea), s. f. (nume dat mai multor plante, Bryonia alba, Bryonia dioica, Coccinia indica, Aristolochia clematitis). Vezi definitia »

ȚÂNCĂ, țânce, s. f. (Fam.; rar) Fetiță, copiliță. – Tânc + suf. -ă. Vezi definitia »

SÉPTIMĂ² s. f. a șaptea poziție de apărare la scrimă. (< fr. septime) Vezi definitia »