strungíță, strungíțe, s.f. 1. (pop.) strungă mică; strunguliță, strunguță. 2. (reg.) strungăreață mică. Vezi definitia »

strúnă, strúne, s.f. (reg.) 1. panarițiu. 2. bătătură (în talpă). 3. cicatrice rămasă după vaccinare. 4. nume de boală (la oameni). Vezi definitia »

ȘABÓTĂ s.f. Piesă metalică care susține nicovala la un ciocan mecanic de forjat. [Cf. germ. Schabotte]. Vezi definitia »

PSIHOTERAPEÚTICĂ s.f. Psihoterapie. [< germ. Psychotherapeutik]. Vezi definitia »

CRĂPĂTURÍCĂ, crăpăturici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui crăpătură. – Crăpătură + suf. -ică. Vezi definitia »