histíre s.f. (reg.) rindea. Vezi definitia »

VORBÍRE, vorbiri, s. f. 1. Acțiunea de a vorbi și rezultatul ei; folosire a limbii în procesul de comunicare între membrii unei anumite colectivități; vorbit¹. ♦ Limbaj. ◊ Vorbire sintetică = vorbire generată de un sintetizator de vorbire. ♦ Fel de a vorbi, mod de a se exprima. 2. Limbă, grai. 3. (Înv.), Cuvânt; mențiune. – V. vorbi. Vezi definitia »

FLATÁRE, flatări, s. f. Acțiunea de a flata și rezultatul ei; flaterie. – V. flata. Vezi definitia »

CALCOGRAFIÉRE s.f. Acțiunea de a calcografia. [< calcografia]. Vezi definitia »

a-bre-vi-e-re Vezi definitia »