RADIOTELEGRAFÍE s. f. Comunicație telegrafică prin unde electromagnetice; telegrafie fără fir. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélégraphie. Vezi definitia »

TEORÍE s. f. 1. ansamblu de ipoteze, legi și concepte organizate într-un sistem logic care descriu și explică un domeniu al realității obiective sau al conștiinței sociale. 2. ansamblu de principii care servesc ca îndrumător în practică. ♦ ă literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc. ◊ lecție de instruire militară. 3. cunoaștere speculativă, ideală, independentă de aplicații. (< fr. théorie, lat., gr. theoria, germ. Theorie) Vezi definitia »

PARAMNEZÍE, paramnezii, s. f. Tulburare a memoriei care constă în interpretarea unor realități abia percepute ca pe niște amintiri. – Din fr. paramnésie. Vezi definitia »

MAMOGRAFÍE, mamografii, s. f. (Med.) Radiografie a glandei mamare; (rar) mastografie. – Din fr. mammographie. Vezi definitia »

HIPALGEZÍE s.f. Sensibilitate dureroasă. ♦ Durere ușoară; hipalgie. [Gen. -iei. / < fr. hypalgésie, cf. gr. hypo – sub, algesis – durere]. Vezi definitia »