FACTITÍV, factitive, adj. (În sintagma) Verb (tranzitiv) factitiv (și substantivat, n.) = verb tranzitiv care arată că subiectul determină pe cineva să îndeplinească o acțiune; verb cauzativ. – Din fr. factitif. Vezi definitia »

CAPACITÍV, -Ă, capacitivi, -e, adj. (Tehn.) Referitor la capacitatea electrică; care se comportă ca un condensator electric. – Din engl. capacitive. Vezi definitia »

RETROSPECTÍV, -Ă, retrospectivi, -e, adj. Care privește în urmă, care se referă la fapte și la situații din trecut. ◊ Expoziție retrospectivă (și substantivat, f.) = expoziție de artă plastică cuprinzând opere din trecut (ale unui artist). – Din fr. rétrospectif. Vezi definitia »

HOMOSEXUAL ACTIV distribuitor, sondor, șmecher. Vezi definitia »

PUNITÍV, -Ă adj. Referitor la pedeapsă; pedepsitor. [< fr. punitif, cf. lat. punire – a pedepsi]. Vezi definitia »