GHÍLDĂ s.f. (Ist.) 1. Asociație economică, politică și religioasă din apusul Europei la începutul epocii feudale. 2. Asociație meșteșugărească sau comercială asemănătoare corporației, apărută în evul mediu în Europa occidentală. [Var. gildă s.f. / cf. it. gilda, fr. gilde < Gilda – adunare festivă]. Vezi definitia »

GLÁSNICĂ, glasnice, s. f. (Înv.) Vocală. – Glas + suf. -nică. Vezi definitia »

BĂDÍCĂ, bădici, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Bădiță. [Var.: bădíc s. m.] – Bade + suf. -ică. Vezi definitia »

DICTATÚRĂ s.f. 1. Demnitatea de dictator în vechea Romă; timpul cât un dictator exercita puterea. 2. Formă de guvernământ în care puterea supremă aparține unui dictator; guvernare exercitată de o clasă dominantă. 3. (În filozofia marxistă) Dictatura proletariatului = putere de stat a clasei muncitoare întemeiată pe alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, rolul conducător deținându-l clasa muncitoare prin partidul ei marxist-leninist. [< lat. dictatura, cf. fr. dictature]. Vezi definitia »

OSEÍNĂ s. f. Substanță organică din clasa proteinelor, care formează partea organică a oaselor. – Din fr. osséine. Vezi definitia »