MÁNȘĂ² s. f. fiecare dintre etapele succesive ale unei oribe sau competiții sportive, a unui concurs de călărie, unui joc de cărți etc. (< fr. manche) Vezi definitia »

PIRÓGĂ s. f. ambarcație primitivă lungă și îngustă, dintr-un trunchi de arbore scobit sau din piei cusute, la amerindieni și la populația din Oc. Pacific. (< fr. pirogue) Vezi definitia »

PLÉTORĂ s.f. 1. Prisos, surplus; droaie. ◊ Pletoră semantică = acumulare excesivă de sensuri. 2. Supraabundență de sânge sau de lichide în organism. [< fr. pléthore, cf. gr. plethore < plethein – a fi plin]. Vezi definitia »

ENDARTÉRĂ s.f. (Anat.) Tunica internă a arterelor. [< fr. endartère, cf. gr. endon – înăuntru, arteria – arteră]. Vezi definitia »

jeleríță s.f. (înv.) țărancă fără drept de locuință proprie. Vezi definitia »