PLENITÚDINE s. f. Dezvoltare completă, integrală; deplinătate, totalitate; p. ext. desăvârșire. ◊ Plenitudine vocalică = perceptibilitate sau audibilitate a unei vocale, putere sonoră a unei vocale. – Din fr. plénitude, lat. plenitudo, -inis. Vezi definitia »

DECONEXIÚNE s. f. desfacere a unei conexiuni; deconectare (I). (< fr. déconnexion) Vezi definitia »

SUBMISIÚNE s.f. (Liv.) Supunere. [Cf. fr. soumission, it. sommissione]. Vezi definitia »

INTERPÚNE, interpún, vb. III. Refl. A interveni ca mijlocitor între două persoane (spre a le face să ajungă la o înțelegere); a mijloci. ♦ A se amesteca în relațiile dintre două persoane. ♦ Tranz. A pune ceva între... – Din lat. interponere (după pune). Vezi definitia »

a arunca jargoane expr. (deț.) 1. a încerca să convingă pe cineva. 2. a minți Vezi definitia »