iță (íțe), s. f. – Fiecare din fierele care alcătuiesc urzeala la războiul de țesut. – Mr., megl. l’iță. Lat. licia (Pușcariu 906; Candrea-Dens., 899; REW 5020; DAR), cf. it. licicio, prov. lissa, fr. lice, lisse, sp. lizo, port. liço. – Der. ițar, s. m. (sul de urzeală; pl. pantaloni tipici din postav alb). Legătura acestui ultim cuvînt cu ițe nu este clară; cf. cioareci. Vezi definitia »

OSTEOSCLERÓZĂ s. f. condensare a țesutului osos. (< fr. ostéosclérose) Vezi definitia »

PORTOCÁLĂ s.f. Fructul citric al portocalului (Citrus sinensis), de culoare portocalie, dulce și zemos; Portocală roșie = varietate de portocală, cu coaja și sucul de culoare roșie ca sângele, cultivată în special în Sicilia, it. arancia sanguina sau arancia rossa; Portocală amară = fructul portocalului sălbatic (Citrus aurantium), necomestibil, utilizat doar pentru producerea de dulceață, gem, lichioruri (Grand Marnier ș.a.), iar în gastronomie, coaja și sucul se folosesc pentru aromatizarea preparatelor numite „a la bigarade”. Vezi definitia »

LASÉTĂ s. f. cordon croșetat îngust, drept sau rotund, din care se fac dantele. ◊ obiect de decorație interioară din acest cordon. (< fr. lacet) Vezi definitia »

SIRVÉNTĂ s. f. poezie proprie trubadurilor, cu conținut războinic, satiric sau moralizator. (< fr. sirvente) Vezi definitia »