BĂTĂTÚRĂ, bătături, s. f. 1. Teren bătătorit (în fața casei) pe care nu crește iarba; p. ext. ogradă, curte. 2. Îngroșare a pielii de pe mâini sau picioare din cauza unei frecări repetate. ◊ Expr. A călca (pe cineva) pe bătătură = a atinge (pe cineva) unde-l doare mai tare; a supăra. 3. Băteală. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ătură. Vezi definitia »

AUTOBÁZĂ, autobaze, s. f. Centru de exploatare și de întreținere a unor autovehicule. [Pr.: a-u-]- Auto² + bază. Vezi definitia »

DRÁGĂ s.f. 1. Instalație plutitoare folosită pentru a săpa sub apă și pentru a îndepărta nisipul, pietrele și alte depuneri care împiedică navigația. 2. Plasă de formă specială cu care se pescuiesc vietățile de pe fundul apelor. 3. Dispozitiv (format dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă. [Pl. -ge. / < fr. drague, it. draga, cf. engl. drag – a trage]. Vezi definitia »

uteránță s.f. 1. exces în vorbire sau în comportament. 2. lucru excesiv, exagerat; extremitate [engl. utterance] Vezi definitia »

țăujínă, țăujíne, s.f. (reg.) 1. unealtă agricolă. 2. mobilă; mobilier. Vezi definitia »