MÂRȚOÁGĂ, mârțoage, s. f. Cal slab, rău îngrijit; gloabă. – Cf. mărțână. Vezi definitia »

VIȚELÚȘĂ, vițelușe, s. f. Diminutiv al lui vițea. – Vițea + suf. -elușă. Vezi definitia »

PELINÚȚĂ, pelinuțe, s. f. Mică plantă erbacee cu tulpina și frunzele păroase, alburii, cu flori galbene mirositoare (Artemisia petrosa). – Pelin + suf. -uță. Vezi definitia »

GESTÓZĂ s. f. Totalitatea manifestărilor patologice apărute în cursul sarcinii (5) unei femei; disgravidie. – Din germ. Gestose. Vezi definitia »

ȚÂȚẤNĂ, țâțâni, s. f. 1. Balama. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din țâțâni = a supăra rău, a înfuria pe cineva, a scoate din sărite. A-și ieși din țâțâni = a-și pierde răbdarea, a se înfuria. 2. Porțiune unde cele două valve ale unei scoici sunt unite printr-un ligament elastic. 3. (Pop.) Rădăcina unui furuncul. – Lat. *titina. Vezi definitia »