Definita cuvantului conciliator
CONCILIATÓR, -OÁRE adj. Care tinde spre un acord, spre împăcare; împăciuitor; conciliatorist. ♦ Care recurge la un compromis sau la o împăcare în fața unor divergențe principale; oportunist, împăciuitorist. // s.m. și f. Împăciuitorist. [Pron. -li-a-, / cf. fr. conciliatoire, conciliateur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu conciliator
zvâcnitór adj. m., pl. zvâcnitóri; f. sg. și pl. zvâcnitoáre Vezi definitia »
DECORTICATÓR s.n. Mașină folosită pentru decorticarea boabelor unor plante (cerealiere, leguminoase sau oleaginoase). [Pl. -oare. / < decortica + -tor, cf. engl. decorticator]. Vezi definitia »
abordór s. m. marinar specializat în abordaje. (< fr. abordeur) Vezi definitia »
SABOTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care sabotează. [Cf. fr. saboteur]. Vezi definitia »
PROFANATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care profanează; care pângărește. [Cf. fr. profanateur, lat. profanator]. Vezi definitia »