Definita cuvantului confucianism
CONFUCIANÍSM s.n. Curent filozofic-religios apărut în sec. V î.e.n. în China, potrivit căruia soarta omului este determinată de „cer” și care propovăduia respectul și supunerea necondiționată față de cei superiori ca situație socială. [Pron. -ci-a-. / < fr. confucianisme, cf. Confucius – filozof și moralist chinez].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu confucianism
DANTÍSM s.n. (Lit.) Cult pentru opera și personalitatea lui Dante Alighieri; dantologie. [< it. dantismo]. Vezi definitia »
ANAMORFÍSM s.n. Formarea de minerale noi, de compoziție mai complicată și cu densitate moleculară mai mare, din altele mai simple și cu densitate mai mică. [< fr. anamorphisme]. Vezi definitia »
EMOTIVÍSM s.n. Școală etică neopozitivistă care consideră că fundamentul noțiunilor și al judecăților morale este pur emotiv, exprimând doar intențiile și dorințele celui care le enunță. [Cf. fr. émotivisme]. Vezi definitia »
AUTOMETAMORFÍSM s.n. Transformare a rocilor eruptive sub influența soluțiilor fierbinți provenite din propria lor magmă. [Cf. fr. autométamorphisme]. Vezi definitia »
IRAȚIONALÍSM s.n. Orientare în filozofie care postulează primatul intuiției, credinței, instinctului etc. față de cunoașterea rațională. [Pron. -ți-o. / < fr. irrationalisme]. Vezi definitia »