Definita cuvantului consecuție
CONSECÚȚIE s.f. (Rar) Înlănțuire, legătură. ◊ (Gram.) Consecuția timpurilor = concordanța timpurilor. [Gen. -iei, var. consecuțiune. / < lat. consecutio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu consecuție
ABDÚCȚIE s.f. Mișcare produsă de mușchiul abductor. [Cf. fr. abduction, lat. abductio]. Vezi definitia »
EUSEMÍE, eusemii, s. f. Totalitatea simptomelor favorabile în evoluția unei boli. [Pr.: e-u-] – Din fr. eusémie. Vezi definitia »
ALOCORÍE s. f. răspândire a fructelor, semințelor sau sporilor, prin intermediul diferiților factori externi (apă și vânt). (< fr. allochorie) Vezi definitia »
VERBERÁȚIE s. f. vibrație a aerului, care produce sunetul. (< fr. verbération) Vezi definitia »
DISFONOGRAFÍE s. f. tulburare a limbajului scris. (< fr. dysphonographie) Vezi definitia »