rescrípție, rescrípții, s.f. (înv.) împuternicire, mandat de ridicare de bani. Vezi definitia »

DIPLOMAȚÍE s.f. 1. Activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi peste graniță pentru a asigura legături reciproce cu celelalte state și a realiza obiectivele politicii sale externe. ♦ Ansamblu de metode și de procedee folosite în domeniul relațiilor internaționale dintre state. ♦ Carieră, funcție de diplomat. ♦ Totalitatea diplomaților. 2. Abilitate, dibăcie, pricepere (în purtări etc.). [Cf. fr. diplomatie, it. diplomazia]. Vezi definitia »

OICONIMÍE s. f. disciplină care se ocupă cu studiul denumirilor de așezări omenești. (< oiconim + -ie) Vezi definitia »

OFIOLOGÍE s. f. studiu științific al șerpilor; ofiografie. (< fr. ophiologie) Vezi definitia »

NURSERÍE s.f. (Anglicism) Loc, casă, apartament unde se face educația sau creșterea copiilor. [< engl., fr. nursery]. Vezi definitia »