Definita cuvantului contingent
CONTINGÉNT, -Ă adj. Care poate să se producă, să vină din întâmplare; care poate să se producă sau nu; întâmplător, fortuit. // s.n. 1. Totalitatea tinerilor încorporați în același an în serviciul militar. 2. Grup omogen de oameni. 3. Cantitate maximă de mărfuri care poate fi importată sau exportată într-o anumită perioadă. [Var. contigent s.n. / < fr. contingent, cf. lat. contingens – care vine din întâmplare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contingent
CONFLUÉNT, -Ă adj. 1. (despre ape) care se împreunează, formând o apă (râu, fluviu) mai mare. 2. (despre vase sangvine, organe) care se unesc. 3. (fig.) care tinde spre un țel comun. (< fr. confluent, lat. confluens) Vezi definitia »
SEGMÉNT s.n. 1. Parte, porțiune a unei figuri. ♦ Segment de cerc = porțiune dintr-un cerc cuprinsă între o coardă și un arc subîntins; segment de dreaptă = porțiune dintr-o dreaptă mărginită de două puncte. 2. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc corpul unor viețuitoare. ♦ (Anat.) Parte a unui organ sau a unui membru între două articulații succesive. ♦ Segment cerebral = centru nervos. // s.m. Garnitură metalică a unui piston de formă inelară, servind la etanșarea spațiului liber dintre piston și cilindrul în interiorul căruia se deplasează pistonul. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. segment, lat. segmentum < secare – a tăia]. Vezi definitia »
CULÁNT, -Ă, culanți, -te, adj. Cu care te poți înțelege ușor, care dovedește amabilitate, dărnicie; amabil, generos, mărinimos, darnic. ♦ (Înv.; despre stil) Curgător. – Din fr. coulant. Vezi definitia »
EFICIÉNT, -Ă, eficienți, -te, adj. Eficace. [Pr.: -ci-ent] – Din fr. efficient, lat. efficiens, -ntis. Vezi definitia »
PROBÁNT, -Ă, probanți, -te, adj. (Rar) Care probează, dovedește, convinge; edificator, concludent. – Din fr. probant. Vezi definitia »