IMPLORAȚIÚNE s. f. v. implorație. Vezi definitia »

SUSPICIÚNE, suspiciuni, s. f. Lipsă de încredere în cineva, îndoială în ceea ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, neîncredere. [Pr.: -ci-u-] – Din fr. suspicion, lat. suspicio, -onis. Vezi definitia »

DIVULSIÚNE s. f. 1. smulgere, extragere, scoatere violentă. 2. (med.) dilatație forțată a unui canal strâmtat (rect, uter etc.). (< fr. divulsion, lat. divulsio) Vezi definitia »

HIPEREXTENSIÚNE s. f. (med.) extensiune maximă a unei articulații. (< engl. hyperextension) Vezi definitia »

SUPRAEXPÚNE, supraexpún, vb. III. Tranz. A expune (4) prea mult un material fotografic. – Supra- + expune (după fr. surexposer). Vezi definitia »