BĂTÚT², -Ă, bătuți, -te, adj. 1. (Despre ființe) Care este sau a fost lovit. ◊ Expr. (Fam.) Bătut în (sau la) cap = prost, țicnit. 2. (În expr.) Bani bătuți = bani gheață. 3. (Despre flori; p. ext. despre plante) Învolt. 4. (Despre o cale, un drum etc.) Bătătorit. 5. (În expr.) Lapte bătut = lapte ușor fermentat, cu gust acrișor, făcut din lapte dulce pus la prins. – V. bate. Vezi definitia »

năút s. m. – Mazăre turcească (Cicer arietinum). – Var. (înv.) năhut, (Mold.) nohot. Megl. năut. Tc. nohut, din per. nuhūd (Șeineanu, II, 268; Lokotsch 1577; Ronzevalle 168), cf. tăt. nochut, cuman. noghut (Kuun XXXI), ngr. νωώτ, bg. nohut, alb., sb. naut. Der. din rom. prin ngr. (Graur, GS, VI, 332) nu este o ipoteză necesară. – Der. năutiu (var. năhutiu, nohotiu), adj. (colorat ca năutul). Vezi definitia »

CONTRASALÚT s. n. răspuns la un salut. (< it. contrassaluto) Vezi definitia »

BULEÚT s. m. (ant.) Membru al unei bulé. (< fr. bouleut, gr. bouleutes) Vezi definitia »

OCCIPÚT s. n. proeminență osoasă la polul posterior al craniului. (< fr., lat. occiput) Vezi definitia »