Definita cuvantului corintic
CORÍNTIC, -Ă adj. Din Corint; corintian. ◊ Ordin corintic = ordin arhitectonic din vechea Grecie, caracterizat prin coloane zvelte, cu capitelul împodobit cu sculpturi reprezentând foi de acantă în volută; coloană corintică = coloană aparținând acestui ordin. [< Corint – veche cetate grecească].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu corintic
IDIOCROMÁTIC, -Ă adj. (Despre minerale; op. alocromatic) Cu culoare proprie. [Cf. fr. idiochromatique, germ. idiochromatisch < gr. idios – propriu, chroma – culoare]. Vezi definitia »
CONSONÁNTIC, -Ă, consonantici, -ce, adj. Care ține de consoane, privitor la consoane. – Din germ. konsonantisch. Vezi definitia »
TRAGICÓMIC, -Ă, tragicomici, -ce, adj. Care aparține tragicomediei (1), care se referă la tragicomedie. ♦ Fig. Care reprezintă un amestec de elemente tragice și comice. – Din fr. tragi-comique. Vezi definitia »
CRONOMÉTRIC, -Ă, cronometrici, -ce, adj. (Ca) de cronometru. – Din fr. chronométrique. Vezi definitia »
ANGÉLIC, -Ă, angelici, -e, adj. (Rar) Îngeresc. – Fr. angélique (lat. lit. angelicus). Vezi definitia »