Definita cuvantului cronică
CRÓNICĂ s.f. 1. Scriere în care se expun cronologic evenimentele din viața unui popor; letopiseț, anale. 2. Articol de ziar, de revistă, care comentează evenimente la ordinea zilei. ◊ Cronică literară = analiză a fenomenului literar în care se exprimă judecăți de valoare. 3. Comentariu răutăcios în legătură cu viața cuiva. [Var. hronic s.n., hronică s.f. / < lat. chronica, cf. fr. chronique, gr. chronica < chronos – timp].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cronică
sonéză, sonéze, s.f. (înv.) vocală. Vezi definitia »
CAVÍLĂ s.f. Piesă întrebuințată la legarea de catarg a parâmelor care manevrează velele. ♦ Fiecare dintre mânerele fixate pe cercul cârmei ca o prelungire a spițelor. [Var. cavelă s.f. / < it. caviglia]. Vezi definitia »
ȘTÓFĂ s.f. v. stofă. Vezi definitia »
REMÁRCĂ s. f. observație, comentariu. (< fr. remarque) Vezi definitia »
ODONTOTÉHNICĂ s. f. Operație de conservare și de întreținere a sănătății dinților prin plombarea, înlocuirea, controlarea lor. Cf. fr. odontotechnie. Vezi definitia »