ÎNTREÍT, -Ă, întreiți, -te, adj. 1. Înmulțit, mărit de trei ori. 2. (Înv.) Care e compus din trei părți de același fel. – V. întrei sau în + trei + suf. -it. Vezi definitia »

UNÍT, -Ă, uniți, -te, adj. 1. Care formează împreună un tot. 2. Care se află în raporturi strânse cu cineva, care este de acord, gândește, acționează, simte la fel cu cineva; solidar cu cineva. 3. Care aparținea unei confesiuni creștine catolice de rit oriental (ortodox); uniat. ♦ (Substantivat) Adept al acestei confesiuni. – V. uni³. Vezi definitia »

BEHĂÍT s. n. Faptul de a behăi; behăitură. Vezi definitia »

AFANÍT s.n. (Geol.) Rocă cu granule fine și cu o contextură compactă. [< engl. aphanite, cf. gr. aphanes – invizibil]. Vezi definitia »

MOFLUZÍT, -Ă, mofluziți, -te, s. m. și f. (Înv.) Om falit; p. ext. om ruinat, sărăcit. – V. mofluzi. Vezi definitia »