TÂRGOVÉȚ, -EÁȚĂ, târgoveți, -e, s. m. și f. (Astăzi fam.) Persoană care locuiește într-un târg (3); orășean, citadin. – Din bg. tărgovec. Vezi definitia »

BILÁNȚ, bilanțuri, s. n. Act de contabilitate prin care se constată situația activului și pasivului unei activități financiare pentru o anumită perioadă de timp. ♦ Fig. Rezultatul unei activități desfășurate într-o perioadă dată. – Germ. Bilanz (<it.). Vezi definitia »

agnéț (agnéțe), s. n. pâine sfințită, hostie. Sl. agnĭcĭ, „miel”. Vezi definitia »

DOROBÁNȚ, dorobanți, s. m. (Înv.) 1. Soldat din infanterie (cu plată). 2. Jandarm (cu atribuții speciale). [Var.: darabán, darabánt, dărăbán s. m.] – Din magh. drabant. Vezi definitia »

CAPRÍȚ s.n. v. capriciu. Vezi definitia »