tătăíșă (-e), s. f. – 1. Dădacă, numele dat de copii unei femei care îngrijește un copil. – 2. Titlu afectuos care se dă unei mătuși sau unei cumnate, mai ales în Trans. – 3. Plante (Pulicaria dysenterica, Carlina acaulis, Chrysanthemum leucanthemum). Creație expresivă, ca tată sau sp. tata (Tiktin). Der. directă de la tată (Pușcariu, Diminutiv, 126) nu este probabilă. Vezi definitia »

zarafíță (pop.) s. f., g.-d. art. zarafíței; pl. zarafíțe Vezi definitia »

zibétă s. f., g.-d. art. zibétei; pl. zibéte Vezi definitia »

veárbă, vérbe, s.f. (înv. și reg.) mănunchi de trei fire la cânepă. Vezi definitia »

ALÚRĂ s. f. Fel de a se mișca; (rar) înfățișare. ♦ Ritm (în care se desfășoară o întrecere sportivă). – Fr. allure. Vezi definitia »