AMÁNT, -Ă s.m. și f. 1. Persoană care are relații intime de dragoste cu cineva în afara căsătoriei; ibovnic. 2. Persoană care iubește și este iubită la rândul ei de altă persoană de sens contrar. [< fr. amant, cf. it. amante, lat. amans, amantis]. Vezi definitia »

SEMIDEPONÉNT, -Ă, semideponenți, -te, adj. (În sintagma) Verb semideponent = verb activ ca sens care are unele forme ce se conjugă după diateza activă, iar altele după diateza pasivă. – Din fr. semidéponent. Vezi definitia »

absolvént, -ă s.m. f. cel care a absolvit o formă de învățământ. (< germ. Absolvent, lat. absolvens) Vezi definitia »

DESPERÁNT, -Ă adj. Care duce la desperare, deznădăjduitor; dezesperant. [Cf. it. disperante]. Vezi definitia »

TAMPONAMÉNT s.n. (Med.) Introducere a unui tampon (1) într-o cavitate naturală, pentru a opri o sângerare. [< fr. tamponnement]. Vezi definitia »