SEXTOLÉT s. n. (muz.) diviziune ritmică specială din șase note de durată egală cu aceea a patru note obișnuite. (< fr. sextolet) Vezi definitia »

perét, peréturi, s.n. (reg.) loc în care cresc mulți peri; periș. Vezi definitia »

siclét, sicléturi, s.n. 1. (înv. și pop.) cauză de neliniște, motiv. 2. (înv.) supărare, necaz. 3. (înv.) lipsă, sărăcie. 4. (reg.; în forma: sichit) năduf. Vezi definitia »

ȘTACHÉT s.m. v. ștachetă. Vezi definitia »

COMPLÉT, -Ă I. adj. Întreg, desăvârșit, deplin. ◊ Opere complete = ediție care cuprinde toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul) Care are toate locurile ocupate; plin. II. s.n. 1. Complet de judecată = colectiv format din judecători și asesori care pot judeca și pronunța legal o sentință. 2. Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese care se îmbracă și se poartă împreună. III. adv. În întregime, cu desăvârșire. [(I) var. complect, -ă adj., (II) pl. -turi. / < fr. complet, cf. lat. completus]. Vezi definitia »